Vanatori-Neamt :: Manastirea Sihla - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2019 BISERICI.org

Noutăți în... e-mail!

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Biserici

Mănăstirea Sihla
Vânători-Neamț
 HARTA S   HARTA G   VREMEA   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:Vânători-Neamț
Comună:Vânători-Neamț
Județ:Neamț
Cod poștal:617500
Persoană de contact :Egumen - Protosinghel Pahomie Catana
Telefon :7445... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adresă de e-mail : @mmb.ro
Adresa web Biserica:www.sihla.ro
sihla.mmb.ro
Adrese utile:www.mmb.ro, www.VinatoriNeamt.ro, www.cjNeamt.ro, www.prefecturaNeamt.ro
Hram:Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, Schimbarea la Față
Detalii:Înființată în 1730.
Aici a sihastrit Sfanta Cuvioasa de la Sihla la sfarsitul Sec. al XVII-lea, inceputul Sec. al XVIII-lea. Se pastreaza, in apropierea pesterii din codrii Sihlei, scobitura in piatra de unde sfanta isi aducea apa. Moastele ei, care un rimp au fost adapostite in pestera, unde au facut o multime de tamaduiri, se afla in Manastirea Pecerska din Kiev, inca din anul 1852, sub numele de "Sfanta Teodora din Carpati".
Se pare că, pe la începutul secolului al XVIII-lea, unii călugări de la Mănăstirea Secu s-au retras în aceste locuri întru rugă și credință, boierii Cantacuzini ridicându-le aici biserică de lemn prin anii 1741-1742. Actuala biserică a schitului Sihla, cu hramul "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul", datează din anul 1813, când Arhimandritul Venedict - egumenul Mănăstirii Secu - a făcut un lăcaș din bârne de brad pe temelie de piatră. Refăcută în 1973 prin grija arhimandritului Victorin Oanele - starețul Mănăstirii Sihăstria - această biserică se află în mijlocul unei mici incinte, în care se pătrunde pe sub un turn-clopotniță cu două nivele. Are un plan triconc și turlă pe naos, iar absida altarului - de formă poligonală - este mai mare decât absidele laterale. Pridvorul este situat pe latura vestică în axul edificiului, pronaosul făcând corp comun cu naosul. Se pare că tot în 1813 a fost făcută și catapeteasma, sculptată în lemn de tei și poleită cu aur, cele mai frumoase icoane fiind cele patru împărătești pictate de Iulian Monahul în anul 1852. Prin strădania aceluiași stareț, Victorin Oanele, s-a realizat și fresca interioară a bisericii, executată în anul 1974 de către pictorul Vasile Pascu din Focșani.
La aproximativ 100 m vest de biserica mare se află și bisericuța "dintr-un brad", cu hramul Schimbarea la Față, adăpostită pe o prispă îngustă, sub o stâncă uriașă. Ea a fost ridicată în 1763 de "Dumnealui aga Ioaniță Pășcanul Cantacuzino" și constituie un unicat în arhitectura noastră religioasă prin dimensiunile sale miniaturale. Din același motiv reține atenția și catapeteasma, care a fost pictată în ulei probabil în același an în care a fost construită și biserica.
Alte informații:Biserica este construită din lemn de brad având o temelie de piatră. Planul bisericii este unul specific zonei, acesta fiind triconc. Absida altarului este de formă poligonală este mai mare decât absidele laterale. Intrarea se face prin partea de vest a bisericii. Această intrare este adăpostită de un pridvor acoperit.
Din 1813 se pare că a fost făcută și catapeteasma, sculptată în lemn de tei și poleită cu aur. Iulian Monahul a pictat ușile împărătești în anul 1852. În vremea starețului Victorin Oanele s-a realizat și pictura interioară a bisericii, executată în anul 1974 de către pictorul Vasile Pascu din Focșani
Schit de calugari
CUVIOASA TEODORA DE LA SIHLA
In calendarul ortodox se intalnesc foarte multe nume de femei cuvioase, care prin viata lor aleasa au bineplacut lui Dumnezeu, oferind, in acelasi timp, o frumoasa pilda vrednica de urmat pentru alte femei crestine. De har dumnezeiesc s-au invrednicit cuvioasele Maria Egipteanca, Pelaghia, Xenia, Eufrosina, Teodosia si multe altele. Un loc aparte in randul credincioaselor cu viata aleasa si bineplacuta lui Dumnezeu il ocupa cuvioasa Teodora de la schitul Sihla, din Muntii Neamtului.
Traditia pastrata de-a lungul vremii spune ca s-a nascut in jurul anului 1650, deci in vremea domniei lui Vasile Voda Lupu si a pastoririi mitropolitului Varlaam, in satul Vanatori, de langa Targu Neamt. Era fiica lui Stefan Joldea armasul de la Cetatea Neamtului, dregator domnesc incredintat cu paza cetatii, unde se afla ascuns tezaurul tarii, si cu paza temnitei de acolo. A fost crescuta de parinti in frica de Dumnezeu si dragoste de neam, in atmosfera de inalta viata duhovniceasca a manastirilor si schiturilor din imprejurimi: Neamt, Secu, Sihastria, Agapia si altele.
Copila fiind, peste familia ei se abate o mare nenorocire, prin moartea singurei sale surori. Desi voia inca de atunci sa se retraga cu totul din lume, la o manastire, parintii au induplecat-o, ca la vremea potrivita, sa se casatoreasca cu un tanar, aflat tot in slujba cetatii Neamt. Dupa cununie, a plecat in casa sotului ei, originar din “partile de jos” ale tarii Moldovei, se pare din Ismail. A trait mai multi ani cu sotul ei, dar Dumnezeu i-a harazit o grea incercare, aceea ca nu avea copii. Dupa o vreme au trecut la cele vesnice si parintii ei, incat Teodora a ramas singura pe lume, impreuna cu sotul ei. Era firesc ca gandul ei din anii tineretii de a-si inchina intreaga viata slujirii lui Hristos sa o urmareasca din nou. drept aceea, s-a inteles cu sotul ei ca sa intre amandoi in cate o manastire.
Traditia spune ca Teodora – pe cand avea aproape 30 de ani – a intrat in manastirea Varzaresti, in Muntii Buzaului, unde vietuiau vreo 30 de maici, sub indrumarea egumenei Paisia, care a luat-o pe langa sine, ca ucenica. Iar fostul ei sot a intrat dupa o vreme in manastirea Poiana Marului, din aceeasi zona, fiind calugarit sub numele Elefterie si apoi hirotonit ieromonah.
Tanara calugarita a inteles de la bun inceput sa respecte intru totul pravila vietii calugaresti, in primul rand asa numitele “sfaturi evanghelice”, proprii cinului calugaresc, adica saracia de buna voie, ascultarea, curatia trupeasca si sufleteasca. “Si se facea tuturor pilda de ascultare, de lepadare de sine, de curatie a vietii, de slujire. Se indulcea mult atat cu cele sapte laude, cu dumnezeiasca Liturghie, cat si cu rugaciunea din chilie, cu citirea cartilor sfinte si cu impartasirea Sfintelor Taine, hranindu-se cu painea cea vie a Trupului si Sangelui Mantuitorului”. Asa ne infatiseaza chipul ei duhovnicesc unul din teologii de azi care i-a cercetat viata si nevointele (Pr. Constantin Galeriu, in vol. Sfinti romani si aparatori ai legii stramosesti, Bucuresti, 1987, p. 434) .
Dupa cativa ani, egumena Paisia, cu o parte din maici, intre care si Teodora, parasesc, in mare graba, manastirea Varzaresti, fiind nevoite sa se ascunda in munti, in locuri retrase si tainice, din pricina unor osti straine, de turci, poate si de tatari, care pustiau tara, pradau pe locuitori de bunurile lor, iar pe altii ii luau in robie. Undeva in partile de sud ale Muntilor Vrancei, au ridicat un mic altar pentru rugaciune si cateva chilii. Dupa putina vreme, egumena Paisia, inaintata in varsta si obosita de atatea nevointe si necazuri, a fost chemata la Domnul, iar Teodora, cu celelalte maici, i-au continuat stradaniile calugaresti.
Dupa aproape zece ani de aspre nevointe in acest loc, Cuvioasa Teodora s-a indreptat spre Muntii Neamtului, spre locurile minunate ale copilariei. Dorind sa petreaca si aici aceeasi viata de pustnicie, a cerut binecuvantarea egumenului Varsanufie de la Sihastria Secului – un schit care luase fiinta in jurul anului 1650 – ca sa se aseze in locurile sihastresti din apropiere. Acesta o indruma sa petreca timp de un an in padurile Sihlei, pe atunci locuri retrase si salbatice, in care traiau sihastri de neam roman din vremuri indepartate, cum ne arata cateva nume de locuri: Sihastria ieromonahului Pavel, Chiliile lui Iosif, Poiana lui Daniil, Poiana Trapezei, Poiana Sihlei si altele. Cuvioasa Teodora a intalnit acolo un batran sihastru, care i-a oferit chilia lui de sub stancile uriase ale Sihlei, iar el si-a cautat un adapost si mai tainic in alta parte.
De acum inainte, incepe o noua perioada in viata Cuvioasei Teodora, de rugaciune neincetata si de traire cu adevarat pustniceasca. Hrana i-o oferea numai padurea (bureti, urzici, mure, afine) sau cele ce-i dadeau calugarii de la Sihastria ori putinii credinciosi care se abateau prin acele locuri retrase. Uneori o vizita ieroschimonahul Pavel din aceeasi obste monahala, care venea sa cerceteze pe sihastri si sa-i impartaseasca cu Trupul si Sangele Domnului. In felul acesta, viata ei inainta mereu pe scara virtutilor, de care scria Sfantul Ioan Sinaitul sau Scararul.
Spune tot traditia ca navalind osti turcesti in Moldova si ajungand pana in tinuturile Neamtului, multe calugarite s-au refugiat in munti. Unele din ele au ajuns pana la chilia Cuvioasei Teodora, pe care au aflat-o in rugaciune. Ascultandu-le necazurile, le-a oferit chilia ei, iar ea s-a retras intr-o pestera, unde era si mai greu de ajuns din pricina salbaticiei locurilor. Este cunoscuta pana azi sub numele de “Pestera Sfintei Teodora”, aratand tot ca acum trei veacuri: o incapere boltita, inlauntrul unei stanci uriase, iar alaturi era o stanca lata si putin ridicata care ii slujea ca vatra si ca masa. Se spune ca Teodora ar fi trait aici vreme de 20 de ani, poate chiar mai mult.
In legatura cu sfarsitul ei, se spune ca egumenul schitului Sihastria ar fi observat, mai multe zile in sir, cateva pasarele care intrau pe fereastra in trapeza, de unde luau faramituri de paine si poame, apoi zburau la munte, inspre Sihla. Doi ucenici, randuiti de egumen, au pornit pe calea aratata de pasari, ajungand pana catre varful muntelui. Acolo un frate s-a urcat intr-un brad, de unde a izbutit sa o zareasca pe Cuvioasa Teodora. I-a chemat la ea si le-a spus ca se roaga de 40 de zile ca Dumnezeu sa-i trimita un duhovnic caruia sa-i marturiseasca pacatele si sa o impartaseasca inainte de a muri. I-a rugat sa-i spuna egumenului ultima ei dorinta, aceea de a-i trimite pe ieromonahul Antonie si pe ierodiaconul Lavrentie cu Sfanta Impartasanie. Cei doi ucenici s-au intors in manastirea lor, vestind egumenului cele ce au descoperit in pestera Sihlei, cat si dorinta Cuvioasei de a-i trimite pe cei doi monahi pe care ea insasi ii numise. A doua zi, potrivit dorintei sale, ieromonahul Antonie, ierodiaconul Lavrentie si cei doi ucenici s-au indreptat spre pestera. In fata duhovnicului Antonie, Teodora si-a marturisit toate pacatele vietii, primind cuvenita dezlegare, fiind impartasita cu Trupul si Sangele Domnului. Dupa acestea, impacata cu Dumnezeu si cu semenii, privind la cer a rostit cuvintele: “Slava Tie, Doamne, pentru toate” si a adormit intru nadejdea invierii si a vietii celei vesnice.
La vremea potrivita, i s-a facut slujba inmormantarii, chiar in pestera, fiind de fata si alti vietuitori din obstea schitului Sihastria, impresionati cu totii de cele intamplate.
Vestea despre viata ei evlavioasa si nevointele sale duhovnicesti s-a raspandit curand in manastirile si satele Moldovei, incat mult calugari si credinciosi veneau la mormantul ei si in locul nevointelor sale de ani indelungati. Se spune ca si fostul ei sot, acum ieroschimonahul Elefterie, care traia la schitul Poiana Marului, ar fi venit aici ca sa se incredinteze daca este vorba de fosta lui sotie. Convingandu-se de acest lucru, s-a hotarat sa ramana pentru restul vietii la schitul Sihastria, in apropiere de Sihla, unde a mai trait vreo zece ani.
Dupa un timp, prin anii 1725-1730, intru pomenirea nevointelor Cuvioasei Teodorea, s-a ridicat schitul Sihla, cu o biserica de lemn, avand hramul Schimbarea la Fata, care dainuieste – cu unele imbunatatiri – pana in ziua de azi, precum si cateva chilii in jur.
Cinstitul ei trup a ramas in pestera pana prin anii 1828-1834, in timpul unei ocupatii rusesti a Principatelor Romane, cand a fost dus in cunoscuta manastire Lavra Pecerska din Kiev. Se spune ca ar fi si azi acolo, intr-o racla cu inscriptia: “Cuvioasa Teodora din Carpati”.
Evlavia populara a considerat-o, curand dupa moarte, ca o adevarata “sfanta”, ca o “cuvioasa” odraslita din neamul nostru. Ne incredinteaza de acest lucru si doi scriitori moldoveni de la sfarsitul veacului trecut. Primul este prozatorul Calistrat Hogas care, in cunoscuta sa lucrare Pe drumuri de munte, scria: “Frumoasa Sfanta Teodora, legendara anahoreta a locurilor acestora, se infatisa inchipuirii mele ca o a doua Marie din Egipt, cu viata bantuita de aceleasi nenorociri, tot ca si ea. Sfanta Teodora se lepadase, poate, de placerile imbatatoare ale lumii acesteia, multumindu-se, in cele din urma, cu crapatura umeda a unei stanci, in locul palatelor aurite unde luxul si desfraul domneau cu rasfatare…”.
Iar poetul Nicolae Beldiceanu scria aceste versuri:
“Iesind din noaptea pietrei, cu ochiul obosit,
Deodata vezi o stanca, cu varful ruginit,
E vatra suferintei, e pestera in care
Martira Teodora aflat-a alinare.
Aici sfanta femeie, ducand un aspru trai,
Vedea prin rugaciune minunile din rai…”
Deci, constiinta despre “sfintenia” vietii ei s-a transmis din neam in neam pana in zilele noastre. Drept aceea, in sedinta sinodala din 20 iunie 1992, Cuvioasa Teodora de la Sihla a fost trecuta in randul sfintilor, pomenirea ei urmand sa se faca in ziua de 7 august. Sa ne rugam acestei “alese” a lui Hristos zicand: “Cele pamantesti parasind si frigul cel aspru al pustniciei in pesterile schitului Sihla asupra ta luand, te-ai facut mireasa a lui Hristos, fericita Teodora. Cu rugaciunea pe ingeri ajungand, cu postul si lacrimile de diavoli arzand, ai biruit slabiciunea firii omenesti si pe multi sihastri din Carpati intrecand, la cele ceresti te-ai mutat, lasandu-ne noua mangaiere pestera si pilda vietuirii. Sfanta, Preacurata Teodora, roaga-te lui Dumnezeu sa ne mantuiasca sufletele noastre”. (Troparul sfintei, glas 8) .
Pr. Prof. Dr. Mircea Pacurariu,
Cod Monument:NT-II-a-B-10584
Știri despre biserică:

»  Mănăstirea Sihla își va sărbători ocrotitoarea, pe Sf. Teodora (2018-08-04)

 Închide 

Mănăstirea Sihla își va sărbători ocrotitoarea, pe Sf. Teodora

[2018-08-04]
de Florin Nicolaie

De sărbătoarea Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla, marți, 7 august 2018, Mănăstirea Sihla își va sărbători ocrotitoarea.
În ziua prăznuirii, după Sfânta Liturghie, va avea loc un pelerinaj de la biserica schitului până la peștera Cuvioasei Teodora, informează Radio Trinitas.
Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla s-a născut pe la jumătatea secolului al XVII-lea, în satul Vânători, jud. Neamț, din părinți binecredincioși și iubitori de Dumnezeu.
Teodora, sub povățuirea duhovnicului ei, Sfântul Ioan de la Râșca, pe atunci stareț al Mănăstirii din Cetatea Neamțului, sporea în rugăciune și fapte bune, iubind din tot sufletul pe Hristos și dorind să-I închine toată viața ei.
Voința părinților ei a fost însă alta, iar Teodora a fost căsătorită, împotriva voinței ei, cu un tânăr evlavios din cetatea Ismail.
Neavând copii, iar sufletul Teodorei fiind rănit de dragoste pentru Iisus Hristos și arzând de dorința unei vieți cu totul curate, închinate numai Lui, s-au învoit să îmbrățișeze viața monahală.
Astfel, Teodora a intrat în cinul monahal la Schitul Vărzărești, Vrancea, iar după doi ani, soțul ei s-a călugărit în Schitul Poiana Mărului, primind numele de Elefterie.
Fericita Teodora a fost încredințată duhovnicului Pavel, care a dus-o în pustie, în apropierea Schitului Sihla, sfătuind-o să rămână acolo până la moarte, dacă va putea răbda asprimea vieții pustnicești, iar de nu va putea suferi ispitele și frigul iernii, să se așeze la o sihăstrie de călugărițe.
Între anii 1725-1780, întru pomenirea nevoințelor Cuvioasei Teodora, s-a ridicat Schitul Sihla cu o bisericuță de lemn și câteva chilii, având hramul Schimbarea la Față, care, cu unele adăugiri și prefaceri, dăinuiește și azi.
La 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat-o, trecând-o oficial în rândul Sfinților, cu zi de prăznuire la 7 august.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 1197, Ultimul acces: 2019-10-13 14:51:05

»  IPS Serafim la Mănăstirea Sihla: Nu putem trăi fără Dumnezeu, fără credință, fără rugăciune (2017-08-08)

 Închide 

IPS Serafim la Mănăstirea Sihla: Nu putem trăi fără Dumnezeu, fără credință, fără rugăciune

[2017-08-08]
de Sorin Ionițe

Sute de credincioși din toată țara au sărbătorit-o luni, pe Sfânta Cuvioasă Teodora, participând la Sfânta Liturghie oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, la Mănăstirea Sihla.
În cuvântul rostit la slujba din 7 august 2017, IPS Serafim a subliniat necesitatea rămânerii aproape de Biserică într-o lume secularizată.
Nu putem trăi fără Dumnezeu, nu putem trăi fără credință, fără Biserică, fără rugăciune, fără să respectăm tradiția în care ne-am născut. Acestea ne țin în viață și ne dau rădăcini adânci ca să nu fim purtați de vânturile și necazurile lumii acesteia, a spus Înaltpreasfinția Sa.
Cine are credință, cine ține de Biserică, se roagă și postește, cine nu se ia după moda veacului ci își ține rânduiala sa creștinească, acela este salvat, oriunde ar trăi în lumea aceasta, a adăugat ierarhul.
(†) Sf. Cuv. Teodora de la Sihla
Sfânta Cuvioasă Teodora a trăit în secolul al XVII-lea și a sihăstrit singură, aproape 30 de ani, într-o peșteră din Munții Sihlei.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 1668, Ultimul acces: 2019-10-13 14:51:05

»  Părintele Visarion de la Schitul Sihla a plecat la cer (2011-05-20)

 Închide 

Părintele Visarion de la Schitul Sihla a plecat la cer

[2011-05-20]
Părintele Visarion Ghibilic de la Schitul Sihla al Mănăstirii Sihăstria din județul Neamț a plecat în lumea veșniciei la mijlocul acestei săptămâni, după o suferință de câteva zile, informeaz㠄Ziarul Lumina”, Ediția de Moldova. Monahul Visarion a împlinit pe 20 octombrie 2010 un secol de viață, fiind aniversat de obștea în care a viețuit timp de 30 de ani. A cunoscut vitregiile celor două războaie mondiale, greutățile familiei și apoi încercările din viața monahală. Pentru toți, părintele Visarion rămâne un model de 'trăire interioară deosebită'.
Stătea în prima strană de lângă sfântul altar, smerit, blând, cu fața luminoasă și privirea plecată. Toată slujba o asculta în picioare, ostenindu-se, smerindu-și trupul și înălțându-și sufletul. Așa și-l amintesc cei care l-au cunoscut pe monahul Visarion Ghibilic chiar și numai de la sfintele slujbe.
Un model pentru obște
Protosinghelul Pahomie Catană, egumenul Schitului Sihla, l-a cunoscut pe părintele Visarion Ghibilic acum 21 de ani. Își amintește de fostul monah plecat acum în lumea veșniciei ca fiind un părinte foarte ascultător, cu râvnă mare, care participa la toată rânduiala mănăstirească. 'Venea în fiecare zi la biserică. Participa la Sfânta Liturghie, la Vecernie, dar și la privegherile de la miezul nopții, exceptând perioadele în care era bolnav și nu se putea deplasa. A avut ca ascultare, în ultimul timp, primirea pomelnicelor la biserică, iar aceasta îi oferea posibilitatea să stea de vorbă cu pelerinii și să le ofere câte un sfat din adâncul inimii lui. Parcă îl văd cum venea la masa de obște: smerit, blând; nu certa pe nimeni și nu ținea minte răul. A fost un model pentru noi. Un model prin fapte. Tăcea și făcea. Tot timpul se ruga', a mărturisit protos. Pahomie Catană.
Așa a înțeles părintele Visarion că poate să trăiască împărăția cerurilor încă de pe pământ, 'cu postul, cu privegherea, cereștile daruri luând', după cum spune troparul Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla, sub oblăduirea căreia s-a aflat.
'Aveam impresia că îl am în față pe părintele Paisie Olaru'
'Monahul Visarion a fost un chip luminos și blând, un om al rugăciunii, mai ales că era nelipsit de la sfânta biserică. Când îl vedeam, aveam impresia că îl am în față pe părintele Paisie Olaru. A avut o trăire interioară deosebită, iar acest lucru l-a ajutat să fie aproape de Dumnezeu. Stătea nemișcat la slujbe, în picioare, rezemat în strană. De multe ori, viețuitorii din schit mergeau să ia binecuvântare de la părintele Visarion, cu toate că nu a fost hirotonit', își amintește egumenul Schitului Sihla. Slujba Înmormântării pentru monahi a părintelui Visarion va avea loc sâmbătă, 21 mai 2011, după Sfânta Liturghie și va fi sărvârșită de un sobor de preoți și diaconi în Biserica 'Schimbarea la față' a Schitului Sihla.
Soția și doi dintre copiii săi și-au dedicat viața lui Hristos
Părintele Visarion Ghibilic s-a născut în Târgu Ocna, pe 20 octombrie 1910, din părinții Dragan și Gherghina. La vârsta de șase ani le era de mare ajutor soldaților români în timpul Primului Război Mondial, pe care îi aproviziona cu grenade. A făcut patru clase primare, iar la vârsta majoratului a fost înrolat în armată. După satisfacerea stagiului militar s-a căsătorit cu Maria. A avut patru copii, dintre care unul a murit. Doi dintre copiii rămași în viață au îmbrățișat viața monahală. A participat și la cel de-al Doilea Război Mondial, în 1941 ajungând să lupte aproape de Odesa. A venit apoi la Schitul Sihla în anul 1991, după ce soția sa s-a călugărit la Mănăstirea Agapia, primind numele Melitina.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 10446, Ultimul acces: 2019-10-13 14:51:05


Nr. vizualizări:11394
Data ultimei vizualizări:2019-10-13 14:51:06
Data actualizare:2016-07-26 12:05:42
Data încărcării:2006-02-07 01:58:10
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:88
Fotografi:Mihaela Achiroaie: 36, Costel Novac D-veni: 13, Chira Claudia: 12, Gabriel Avramovici: 8, Bogdan Ilieș: 8, Yair Karelic: 7, Voluntar: 2, NeamtOnLine: 1, Dorneanu Costel: 1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Setul de Fotografii 1
Data: 2008-12-03
Contor: 122

Vedere din lateral
Foto: Yair Karelic

Data: 2008-06-16
Aparat: SONY DSC-H3
Contor: 22

Vedere din lateral
Foto: Mihaela Achiroaie

Data: 2009-01-03
Aparat: SONY DSC-H5
Contor: 2

Vedere din lateral
Foto: Bogdan Ilieș

Data: 2018-07-22
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D3300
Contor: 0

Vedere de ansamblu
Foto: Costel Novac D-veni

Data: 2008-12-03
Contor: 13

Vedere de ansamblu
Foto: Yair Karelic

Data: 2008-06-16
Aparat: SONY DSC-H3
Contor: 9

Vedere de ansamblu
Foto: Mihaela Achiroaie

Data: 2018-07-22
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D3300
Contor: 0

Vedere de ansamblu
Foto: Costel Novac D-veni

Data: 2009-01-03
Aparat: SONY DSC-H5
Contor: 1

Vedere din lateral
Foto: Bogdan Ilieș

Data: 2008-06-27
Aparat: FUJIFILM FinePix F47fd
Contor: 8

Vedere din față
Foto: Gabriel Avramovici

Data: 2018-07-22
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D3300
Contor: 0

Vedere din lateral
Foto: Costel Novac D-veni

Data: 2008-12-03
Contor: 11

Vedere de ansamblu
Foto: Yair Karelic

Data: 2009-01-03
Aparat: SONY DSC-H5
Contor: 0

Vedere din față
Foto: Bogdan Ilieș

Data: 2018-07-22
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D3300
Contor: 0

Vedere din lateral
Foto: Costel Novac D-veni

Data: 2008-06-16
Aparat: SONY DSC-H3
Contor: 10

Vedere de ansamblu
Foto: Mihaela Achiroaie

Data: 2009-01-03
Aparat: SONY DSC-H5
Contor: 0

Vedere de sus
Foto: Bogdan Ilieș

Data: 2008-06-16
Aparat: SONY DSC-H3
Contor: 9

Vedere parțială
Foto: Mihaela Achiroaie


Setul de Fotografii 2
Setul de Fotografii 3
Setul de Fotografii 4
Setul de Fotografii 5
Setul de Fotografii 6